| teodor graur on Wed, 11 Sep 2013 09:08:32 +0200 (CEST) |
[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]
| [Nettime-ro] invitaÈie expo |
Dragi prieteni,  VÄ invit, cu plÄcere, la o nouÄ expo personalÄ - marÈi 17 septembrie, orele 19 - la Galeria Nicodim BucureÈti, str. Academiei 15, et. 2. Teodor G. (http://www.dograur.blogspot.com/)   Scopul naturii este omul Scopul omului este stilul  (De Stijl, 1919)   Articole de interior â utile sau inutile â care ne fac viaÈa atÃt de plÄcutÄ, atÃt de confortabilÄ...   ÂArta contemporanÄ, Ãn toate manifestÄrile sale actuale â de la marile bienale internaÈionale, la faimoasele tÃrguri de profil â vehiculeazÄ Ãn general, o problematicÄ de interes actualÄ, idei Èi concepte prizate de societate, adeseori preluate parcÄ din mass media, din jurnalele de actualitÄÈi. ArtiÈtii de succes folosesc eficient, instrumente conceptuale adaptate pentru a investiga realitatea Èi a o transforma finalmente, Ãn produs artistic, pentru consum. Publicul, pe de altÄ parte, vine Ãn ÃntÃmpinarea acestora, fiind antrenat de sistem. Astfel funcÈioneazÄ galeriile Èi muzeele (occidentale), acolo unde lucrurile sunt deja structurate. Trebuie sÄ ne imaginÄm situaÈia, prin analogie cu mall-urile noastre: oferÄ ceva oarecum, aÈteptat. Produsul de artÄ contemporanÄ prezintÄ Ãn multe cazuri, calitÄÈi estetice (antiestetice) Èi conÈine de obicei, o atitudine eticÄ, moralÄ, a autorului. Un gest pozitiv, unde critica sistemului Â(social-politic, economic, etc.) ÃÈi gÄseÈte locul. Èi Ãn consecinÈÄ, o artÄ âmajorÄâ, recunoscutÄ de popor, Èi apreciatÄ ca valoroasÄ de cei care ÃnÈeleg limbajul formelor contemporane (video, instalaÈie, performance). MÄ refer de asemenea, la contextul ÈÄrilor occidentale, unde educaÈia e mai rÄspÃnditÄ, viaÈa mai aÈezatÄ Èi valorile mai stabile, iar domeniul artei contemporane, ceva mai familiar, mai prietenosâ (E o cale pe care o urmÄm de la o vreme Èi noi, cei din Europa de est, deci lucrurile se vor ameliora, mai devreme sau mai tÃrziu, cÃnd vom trÄi Ãntr-o lume comunÄâ) DacÄ astÄzi Ãn lume, arta contemporanÄ e un protagonist Ãn mijlocul scenei, sÄ vedem care este situaÈia artei decorative (artelor aplicate), o zonÄ de plan secund, dupÄ toate aparenÈele. ExistÄ niÈte diferenÈe clare: Ãn timp ce arta contemporanÄ â moÈtenitoarea primei avangarde a secolului 20, ÃnseamnÄ ruptura definitivÄ cu arta clasicÄ (Èi tradiÈionalÄ), artele decorative, care se trag direct din meÈteÈugurile specifice (ceramicÄ, sticlÄ, metal, Èi altele), continuÄ arta de facturÄ tradiÈionalÄ, deÈi au fost marcate puternic de aceeaÈi avangardÄ. Pe cÃnd arta contemporanÄ se manifestÄ liber, neÃngrÄditÄ de opreliÈti, cealaltÄ e Ãn serviciul cuiva: arta decorativÄ e o artÄ a ornamentului. A slujit de secole, arhitectura. ÃnsÄ Ãn momentul revoluÈiei avangardiste, s-a transformat Èi ea, dupÄ noile tipare. âÃn arhitecturÄ, ornamentul e o crimÄâ, a declarat Adolf Loos, teoretician al noului modernism. Dimensiunea esteticÄ rÄmÃne o constantÄ, Ãn arta aplicatÄ, iar atunci cÃnd se cere Ãn plus utilitate Èi funcÈionalitate, avem un produs de design. Este meritul Ècolii Bauhaus, de a fi stabilit Èi practicat, Ãn primele decenii ale secolului trecut, niÈte principii de proiectare pentru crearea unor obiecte deopotrivÄ frumoase Èi utile, destinate interioarelor de locuit obiÈnuite. Ei prevedeau produse de serie (design utilitar): mobilier, articole din metal, ceramicÄ, ÈesÄturi, cu preÈ accesibil, pentru populaÈie, ca Èi produse de graphic-design (fonturi Èi caractere tipografice). Prin ceea ce a realizat Ãn atelierele sale, Ãn perioada scurtÄ de funcÈionare, din cauza contextului social-politic din Germania deceniului 4, Ècoala a contribuit la conÈtientizarea dimensiunii artistice a lucrurilor comune, la educarea gustului, Ãn general. Èi din nou e cazul sÄ facem diferenÈa de opticÄ, Ãntre publicul occidental Èi cel rÄsÄritean: de multÄ vreme, domeniul design-ului e considerat Ãn ÈÄrile dezvoltate â artistic, Èi inclus evident, Ãn cel al artei contemporane; Ãn partea noastrÄ, se pare cÄ ÃncÄ nu am ajuns la aceastÄ concluzie. Deci mai e de aÈteptat pÃnÄ cÃnd un scaun, de pildÄ, va fi considerat la acelaÈi nivel valoric cu o operÄ de picturÄâ Cu alte cuvinte: atunci cÃnd vizitÄm o instalaÈie (ansamblu discursiv alcÄtuit din elemente eterogene), cÄutÄm din reflex, tablourile. E deja o situaÈie banalÄ. Dar trebuie amintit faptul cÄ artele aplicate au beneficiat din plin de miÈcarea modernistÄ a secolului 20, marcÃnd momente memorabile prin operele unor autori celebrii, creatori de stil. Acesta a fost Ãnceputul. Astfel, avem Ãn patrimoniu: The Red & Blue Chair, al lui Gerrit Rietveld (1917), B306 (Èezlong) de Le Corbusier (1929), piesele de mobilier din lemn din anii 30, ale scandinavului Alvar Aalto, design-ul specific Ãn placaj curbat al familiei americane Charles Èi Ray Eames (Ãn anii 40 Èi 50), canapeaua RÄsÄrit la New York, de Gaetano Pesce (1980), Fotoliul bine temperat, al lui Ron Arad (1986). Toate acestea sunt un fel de monumente ale modernismului (Èi ale post modernismului). AstÄzi se produc Ãn serie, Èi pot fi achiziÈionate de oricine, la un preÈ convenabil â un avantaj prevÄzut de cei ce le-au creat. Chestiunea obiectelor utile produse de artiÈti, rÄmÃne Ãn dezbatere, ca Èi rolul artei decorative Ãn prezent. Ãn bunÄ parte, âArticole de interiorââ vorbeÈte poetic, despre aceasta.  T. G.  Pentru Teodor Graur, piaÈa este locul unei reorganizÄri a producÈiei trecute, este o structurÄ compusÄ din multiple contribuÈii individuale, locul Ãn care obiectele converg, aÈteptÃnd noi utilizÄri. Nimic nu o poate exprima mai bine, decÃt un hibrid compus din materiale, resturi Èi obiecte. Arta lui Graur este Ãn mod esenÈial o artÄ a re-facerii. El preia gesturi, atitudini Èi simboluri culturale din spaÈiul est-european Èi le pune Ãntr-un dialog ironic Èi dezvrÄjit cu arta modernÄ.  (Adrian Bojenoiu)   Revenirea Ãn forÅÄ a lui Teodor Graur, ca protagonist pe scena artei romÃneÅti actuale, este un fenomen ce Åine nu doar de metabolismul creator al artistului ÃnsuÅi, ci Åi de criza de creÅtere a culturii Åi civilizaÅiei contemporane. Teodor Graur este un simptom al (ne)regulilor psihicului colectiv pentru cÄ procedura preferatÄ a artei sale este âventrilocareaâ lumii obiectuale Ãn bazinul cÄreia ÃnoatÄ homo consumator al zilelor noastre. Fastuos precare Åi laconic lirice, obiectele sale par niÅte proteze de idealitate. Artistul ÃncearcÄ Ãntotdeauna sÄ le facÄ cÃt mai puÅin deranj Åi totodatÄ sÄ le desfacÄ cÃt mai mult privirii, obiectele -ca sens- fiind, de aceea, Ãn egalÄ mÄsurÄ ale lui Åi ale publicului. Prin micul ajutor (care nu este un prim ajutor, ci un ajutor secund, ce transmutÄ natura, datele Åi facultÄÅile iniÅiale) pe care Ãl acordÄ obiectelor ready-made, arta lui Teodor Graur Åine de design, de un âdisegnoâ prin care este impus-transpus un plan secret, profund, unei lumi obiectuale cu aparenÅe inofensive, comune.  (Erwin Kessler - Balcanianul Ãn epoca fierului vechi) _______________________________________________ Nettime-ro mailing list Nettime-ro@nettime.org http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro --> arhiva: http://amsterdam.nettime.org/