[Nettime-ro] Curs Afecte Mediatice, marti 4 dec ora 17:00 la Universitatea Nationala de Arte

[Biroul de Cercetari Melodramatice <biroulmelodramatic@yahoo.com>]

AFECTE MEDIATICE, PATOS BIOLOGIC SI PSIHO-TEHNOLOGIE FEMINISTA

Cursul este destinat anului 2, Universitatea de Arte si este deschis pentru participare publica.

In decembrie programul cursului este:
marti 4.12. ora 17:00Â
vineri 7.12 ora 15:00

marti 11.12 ora 17:00
vineri 14.12 ora 15:00

sala 54, Sectia Foto-Video
Univ. de Arte, Str. General Budisteanu nr. 19

Cum a schimbat economia postfordista productia artistica si politica institutionala din campul artei la sfarsitul secolului 20? In ce fel arta intervine la randul ei in procesele economice si politice? Cursul isi propune sa chestioneze arta contemporana din perspectiva unei capacitati de a fi afectata de si de a afecta contextul mai larg in care apare. Starea de a fi afectata are in sensul ei de baza conotatii negative, fiind discreditata ca o disfunctie in gandire, o forma de pasivitate si de dependenta de celalalt, o amenintare pentru autonomia si integritatea subiectului. Afectele au fost construite in modernitatea europeana ca un verso periculos al ratiunii, atribuite de cele mai multe ori unor categorii defavorizate (femeilor, populatiilor colonizate), motiv pentru care au fost mobilizate de multe ori in proiecte de emancipare, de preluare a unei perspective minore. Economia actuala le-a redescoperit ca ultima resursa neexplorata, le-a extras din
 claustrofobia spatiului privat si le-a plasat in centrul productiei de valoare alaturi de cunoastere, subiectivitate si experienta traita. In conditiile in care productia industriala isi pierde rolul central in crearea de profit si devine tot mai invizibila, afectivitatea devine inima noilor circuite economice dematerializate.

Cursul va pune in discutie strategii artistice afective si afectate, practici contemporane din domeniul extins al artei care intra in dialog cu modul de productie actual. Vom analiza impreunÄ felul in care dragostea, frica, compasiunea, furia sunt puse la lucru de capitalismul financiar, dar si incercari de reclamare a acestora. Noua marfa este o stare de spirit, producem, vindem si cumparam sentimente de confort, unicitate, satisfactie personala. Jocurile economice s-au extins la piata libera a sentimentelor; se vinde, se investeste, se speculeaza si tot acolo se produce excluziunea. Incapacitatea de a plati o datorie nu se traduce in furie importiva unei nedreptati ci mai degraba in vina si rusine, muncile de ingrijire sub-remunerate si precare se importa din lumea a treia sub numele de dragoste, iar depresia este integrata perfect unei culturi neoliberale individualiste si narcisiste, in care reusita este personala si esecul tot asa. Compasiunea a
 fost una din emotiile cheie in construirea solidaritatii cu categorii dezavantajate social, dar in ce masura isi pastreaza aceasta un potential subversiv in conditiile acapararii ei de catre sistemul responsabilitatii sociale corporative? Artistii/artistele joaca un rol esential in productia de reprezentare, de multe ori cu sprijin financiar provenit tocmai prin fundatii CSR. Vom incerca sa investigam tactici alternative binomului compasiune/reprezentare, ca si alte forme de rezistenta si interventie emotionala.

Discursul politic, institutiile statului, sfera publica in general se construiesc tot mai mult in jurul emotiilor individuale si colective, declansate si mentinute spectacular. O data cu generalizarea transmisiei mediatice (mass media, telecomunicaÈii, internet), conectarea afectiva a populatiei este fara precedent, butonul de deconectare este aproape inaccesibil. Cetatenia devine o apartenenta sentimentala, ca si clasa sociala, performate public prin cuvinte si lacrimi. In contextul romanesc, ideologia anticomunista se legitimeaza la intersectia dintre retorica nostalgiei, a fricii, a traumei si a vinovatiei. Nostalgia fata de asa numita epoca de aur a interbelicului e sustinuta prin mascarea sistematica a rasismului stintific si xenofobiei perioadei, tocmai pentru a le reinvia intr-o forma contemporana a fricii de straini, fie ei populatia roma, cea de etnie maghiara sau imigranti care ameninta puritatea natiunii. Celelalte emotii mobilizate public
 sunt durerea, asociata revizitarii perioadei comuniste, completata de un permanent sentiment de vinovatie, strategia auto-colonizatoare a "ramanerii in urma" fata de promisiunea civilizatoare a Europei. In ce masura arta, activismul, productia teoretica sau practicile in care acestea se suprapun se plaseaza intr-o continuitate a acestui discurs totalizator, alb-negru despre istoria si spatiul public romanesc?

In a doua parte a cursului (semestrul doi) vom pune in discuÈie politica si economia afectiva din perspectiva constructiei rolurilor de gen, prin analize de cultura populara, mass-media, cinema, publicitate, imagistica stiintifica si materiale de arhiva. Dorinta ca strategie identitara este modelata in jurul valorilor consumului, acumulÄrii, dragostei romantice si a familiei nucleare, heterosexuale. In acelaÅi timp politizarea genului este integrata discursurilor nationaliste si rasiste: comunitatea se construieste intre reprezentari normative ale femeii-mama, care produce si reproduce natiunea, si a barbatului-erou, in lupta cu dusmani reali si imaginari. Putem vorbi de un val doi de feminism in Europa de Est?

Cursul va include prezentari, discutii pe textele din bibliografie, vizionari de filme, analize de materiale din cultura populara, plimbari de observatie si lucru in oras. Vor fi invitati artisti si teoreticieni locali si internationali a caror cercetare este legata de temele dezvoltate de curs. La sfarsitul cursului va fi realizata o publicatie cu contributii ale studentilor si a altor invitati.

Cursul face parte din programul Patterns Lecturs, initiat de FundaÈia ERSTE si implementat de WUS Austria.
http://www.erstestiftung.org/patterns-lectures/

--Â
Biroul de Cercetari Melodramatice // The Bureau of Melodramatic Research
http:// thebureauofmelodramaticresearc h.blogspot.com
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/